LEGISLAȚIE UTILIZATĂ ÎN REALIZAREA PROIECTULUI:

  • Raportul Națiunilor Unite (2009): “World Population Ageing”

  • Raportul Conferința ONU de la Madrid (2002)

  • Adunarea Generala a ONU de la Madrid asupra îmbătrânirii populației (2002) a reprezentat prima tentativa a guvernelor

de a forma o voce comuna pentru a identifica adevărata problematică a batranilor si a defini programe specifice de răspuns la îmbătrânirea populației.

  • Conferinta de la Madrid: din declarația politică: A adoptat “The Madrid International Plan of Action on Ageing” (MIPAA) MIPPA identifica magnitudinea problemei imbătrânirii populatiei; MIPPA este un instrument politic practic care este destinat sa ajute formatorii de politici să-și concentreze eforturile asupra problemelor generate de imbatranirea populatiei; MIPPA identifica problemele cheie asociate cu îmbătrânirea populației: protectia sociala, îngrijirea sănătății, urbanizarea, păstrarea locurilor de muncă, educația, nutriția, locuințele, infrastructura și imaginea bătrânilor;

  • Rezoluția 65/182 din decembrie 2010: Adunarea Generala ONU cheama statele membre sa implementeze Planul de Actiune asupra Bătrâneții (MIPPA) și recomandările ulterioare ca expresie a îngrijorării față de creșterea numărului persoanelor în vârstă, peste tot in lume.

  • La 25 mai 2011, Rezoluția 67/5 a fost adoptată de a 67 sesiune a Comisiei Economice și Sociale a ONU care invită statele membre să accelereze implementarea recomandărilor MIPPA în politicile naționale.

  • The ‘Position Statement on Ageing’ by Olshansky et al. (2002) în Scientific American este o declarație semnată de 51 cercetători în gerontologie care fac o afirmație că nici una din terapiile curente nu probează că bătrânețea poate fi încetinită, stopată sau făcută sa fie reversibilă

Referințe:

http://www.vrasti.org/deconstructia%20sociala%20a%20abuzului%20fata%20de%20batrani.pdf, site accesat in 10.03.2025, ora 17.30;